Instruirea opțiunilor binare q opton

Având în vedere că rezultatul se delimitează ca o diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, ultimele două componente pot fi definite ca structuri ale capitalurilor proprii, rezultatul poate fi definit şi prin prisma variaţiei capitalurilor proprii.

Invata Sa Faci Bani cu Sistemul ThePirateTrader ro - Tutorial Forex

Sintagma de poziţie financiară, într-o contabilitate patrimonială, este înlocuită cu cea de situaţie a patrimoniului. De asemenea, în aceeaşi contabilitate, în loc de sintagma modificările poziţiei financiare este folosită cea de situaţie financiară.

Modificările poziţiei financiare pot fi definite în diverse moduri cum sunt: fondul de rulment şi fluxurile de fonduri, trezoreria netă şi fluxurile nete de trezorerie. Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare Pentru a fi utilă pentru consumatori utilizatori informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative.

Aşa cum prevede Cadrul general IASB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţa, credibili- tatea şi comparabilitatea.

Vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori. În acest scop trebuie asigurat un echilibru între cunoştinţele de contabilitate, care să fie suficiente, ale utilizatorilor privind afacerile şi activităţile economice, pe de o parte, şi dorinţa aceloraşi de a studia informaţiile depunând eforturi rezonabile, pe de altă parte.

Aşa cum se desprinde din Cadru, informaţiile despre probleme complexe care ar trebui incluse în situaţiile financiare, datorită importanţei lor în luarea deciziilor economice ale utilizatorilor, nu trebuie excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori.

Informaţiile au calitatea de relevanţă dacă vehiculează cunoştinţele necesare luării deciziilor economice de către utilizatori, adică îi ajută pe aceştia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor trecute. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura şi materialitatea semni- ficaţia sa.

În cele mai multe cazuri, natura este ea însăşi suficientă pentru a deter- mina relevanţa sa. Dar nu puţine sunt cazurile când natura trebuie asociată cu mate- rialitatea sa. Materialitatea vizează pragul de semnificaţie al informaţiei pentru a deter- mina relevanţa lor dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare.

În consecinţă, materialitatea depinde de mărimea elementului sau a erorii, judecate în împrejurările specifice ale omisiunii sau greşitei lor declarări. Astfel, materialitatea oferă mai degrabă un prag sau o limită decât să reprezinte o caracteristică primară pe care instruirea opțiunilor binare q opton trebuie să o aibă pentru a fi utilă.

Informaţia este de încredere, atunci când este liberă de eroare, deformare sau părtinire, iar utilizatorii pot avea încredere că aceasta reprezintă corect şi rezonabil realitatea modelată. Următoarele elemente definesc credibilitatea informaţiei: a reprezentare fidelă — informaţia descrie în mod corect tranzacţiile şi eveni- mentele pe care le sugerează că le reprezintă sau ar putea instruirea opțiunilor binare q opton aşteptat în mod rezonabil, opțiuni binare comerț pamm reprezintă pentru utilizatori; b prevalenţa economicului asupra juridicului — informaţiile sunt credibile dacă operaţiile şi evenimentele sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică.

Radicomunicatii Digitale - Autor YO4UQ

Fondul operaţiilor sau evenimentelor nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpune din forma lor legală sau juridică sau convenţională; c neutralitatea — informaţia este liberă de deformare, deci nu influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament spre a realiza un interes predeterminat; d prudenţa — includerea unui grad de precauţie sau atenţie în folosirea raţionamentelor necesare pentru a face evaluările estimările cerute în condiţiile de incertitudine.

Potrivit prudenţei, nu trebuie supraevaluate fără o bază reală activele şi veniturile, respectiv subevaluate datoriile şi cheltuielile. De asemenea, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraeva- luarea deliberată a pasivelor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi corecte şi, de aceea, nu ar mai avea calitatea de credibilitate; e integralitatea — informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi costului obţinerii sale.

O omisiune poate face informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare decizia economică a utili-zatorului. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să fie comparabile în timp şi spaţiu. Pentru a da curs acestei cerinţe este necesară permanenţa metodelor contabile de evaluare, clasificare şi prezentare a elementelor descrise în situaţiile financiare.

Dacă acestea s-au schimbat, utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a identifica diferenţele dintre metodele contabile utilizate. Nevoia de comparabilitate nu trebuie identificată cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată să devină un impediment în introducerea de standarde de conta- bilitate îmbunătăţite.

Nu este indicat, pentru o întreprindere să lase metodele sale contabile neschimbate atunci când există alternative mai relevante şi credibile.

Cadrul contabil IASB defineşte şi limitele informaţiei relevante şi credibile respectiv, oportunitatea, echilibrul beneficiu — cost şi echilibrul între caracteris- ticile calitative.

Cât de legal este faci bani cu tranzacționarea de opțiuni binare atunci când lucrezi de acasă?

Oportunitatea vizează raportarea la timp a informaţiei pentru a-şi realiza utilitatea sa în deciziile economice. Orice întârziere exagerată în raportarea infor- maţiei conduce diagrame termice ale opțiunilor binare pierderea relevanţei acesteia. Echilibrul între beneficiu — COST, beneficiile de pe urma infor-maţiei trebuie să depăşească costul furnizării acesteia. Este o formulare generală având în vedere că evaluarea beneficiilor şi costurilor reprezintă un proces de raţio-nament profesional, deoarece costurile pot să nu fie suportate în mod direct instruirea opțiunilor binare q opton neapărat de acei utilizatori care se bucură direct şi de beneficii, după cum de beneficii se pot bucura şi alţi utilizatori decât cei pentru care informaţia este pregătită.

Exemplu, oferirea de informaţii suplimentare creditorilor pot reduce costurile de finanţare a întreprinderii. Echilibrul între caracteristicile calitative este o problemă de raţionament profesional care aparţine celor care produc sau utilizează informaţiile din situaţiile financiare. Imaginea reală şi corectă. Ideile formulate în acest sens sunt generale prin excelenţă după cum urmează: situaţiile financiare trebuie să redea o imagine reală şi corectă sau trebuie să prezinte fidel poziţia financiară, rezultatele şi modificările poziţiei financiare, ale unei întreprinderi.

În acelaşi timp este emisă şi ideea potrivit căreia aplicarea caracteristicilor calitative principale şi a standardelor adecvate de către contabilitate are, în mod normal, ca rezultat întocmirea unor situaţii financiare care reflectă, în general, o imagine fidelă sau ca prezentare corectă a situaţiei întreprinderii. Imaginea fidelă, ca obiectiv fundamental în contabilitatea europeană, este un concept de origine britanică, fiind formulat pentru prima dată în Legea societăţilor comerciale engleze din Percepţia britanică a principiului la nivelul protagoniştilor sociali producători şi utilizatori ai produsului contabil are în vedere respectarea standardelor contabile şi a legii.

În plan teoretic, imaginea fidelă este definită prin prisma termenilor de imagine veridică şi imagine corectă sau imagine reală şi imagine onestă.

1. Sistem de 60 de secunde pentru opțiuni binare
2. Cele două mari aspecte pe care conceptele şi tehnologiile actuale încearcă să le optimizeze sunt: transportul unor cantităţi din ce în ce mai mari de informaţii multimedia — voce, date şi video — pe canalele comunicaţionale disponibile, la viteze şi debite aproape inimaginabile şi asigurarea distribuţiei şi acoperirii mobilităţii utilizatorilor, consumatori de informaţii, în practic orice punct.
3. Radicomunicatii Digitale - Autor YO4UQ
4. Cred că ei reprezintă ce a binar platforma de tranzacționare opțiuni ar trebui să fie acum sau în viitor.
5. Cum să faci bani - blog
6. Cele mai profitabile opțiuni

Într-o contabilitate bazată pe reglementări normative, imaginea fidelă, ca obiectiv al contabilităţii financiare, este definită prin prisma termenilor de regularitate şi sinceritate. Regularitate — respectarea regulilor şi procedurilor contabile în vigoare. În acest sens, pentru aprecierea regularităţii, se apelează la textele legale şi cele reglementate specializate care conţin stipulări privind principiile, regulile şi preve- derile contabile.

Binary Options E Pe Bune Pamant

Olimid, Problematica evaluării în cadrul conceptual al contabilităţii comu- nicare ştiinţifică. În măsura în care textele legale şi cele reglementate sunt insuficiente pentru a acoperi regularitatea, intră în rol regulile fixate de jurisprudenţă sau doctrina contabilă. Sinceritatea — aplicarea cu bună credinţă şi profesionalism a normelor şi reglementărilor contabile în funcţie de cunoaşterea pe care contabilii trebuie să o aibă, în mod normal, asupra realităţii situaţiilor şi operaţiilor înregistrate în contabilitate.

În mod concret, sinceritatea se traduce atât în calitatea documentelor justifi- cative, registrelor de contabilitate şi documentelor de sinteză — care trebuie să fie cât mai exacte, cât şi în comportamentul responsabilului contabil care trebuie să fie onest, să nu instruirea opțiunilor binare q opton realitatea şi să cunoască şi să aplice regulile şi tratamentele contabile.

Fidelitatea — vizează caracteristica intrinsecă a informaţiei contabile, conformitatea sau neconformitatea cu realitatea, conformitatea sau neconformitatea cu ceea ce este normă, regulă şi reglementare contabilă. Sistemul de referinţă în definirea fidelităţii informaţiei contabile, implicit a integrităţii sale, îl reprezintă art. Conturile anuale cuprind bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa.

IQ Option Actualizată recenzie 2020 - Noua platformă de tranzacționare suge?

Aceste documente constituie un tot. Conturile anuale trebuie stabilite cu claritate şi în conformitate cu pre- zenta directivă. Conturile anuale trebuie să dea o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare, cât şi a rezultatelor societăţii. Atunci când aplicarea prezentei directive nu este în ce an va fi extras ultimul bitcoin pentru a da o imagine fidelă prevăzută la paragraful 3, trebuie adăugate informaţii suplimentare.

Dacă în cazuri excepţionale, aplicarea unei dispoziţii din prezenta directivă este contrară obligaţiei prevăzute la paragraful 3, este necesar să se facă o derogare de la respectiva dispoziţie pentru a se da o imagine fidelă, în sensul paragrafului 3. O astfel de derogare trebuie menţionată în anexă, bine argumentată, cu indicarea influenţei sale asupra patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor. Statele membre pot preciza cazurile excepţionale şi fixa regimul derogatoriu cores- punzător.

Elementele prezentate mai sus vizează, în fond, adevărul în contabilitate. Discutat din acest punct de vedere, adevărul, în sensul de imagine fidelă, deşi un obiectiv de atins, vizează capacitatea şi obligaţia documentelor contabile de sinteză bilanţul, contul de profit şi pierdere şi note explicative de a furniza o informaţie reală şi onestă corectă asupra patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatului unei întreprinderi.

Un asemenea adevăr este simultan un adevăr reflectare şi un adevăr construcţie, respectiv un adevăr observare fotografiere directă a realităţii şi adevăr prelucrare a informaţiei de intrare asigurată prin observare.

Adevărul reflectare vizează relaţia dintre obiect şi reprezentarea sa. Observarea şi redarea obiectului trebuie să se înscrie în cerinţele unei imagini fidele.

În acest scop, documentele justificative prin care se asigură informaţia de intrare pentru construirea adevărului trebuie să conţină date reale şi corecte, instruirea opțiunilor binare q opton subiectul care le completează trebuie să fie de bună credinţă, şi pentru a legitima această cerinţă trebuie să intre în rol verificarea documentelor, printre ale cărei obiective se înscrie şi cel privind realitatea datelor consemnate.

Adevărul construcţie are în vedere faptul că informaţia repo și opțiune este produsă în baza unei reţete, cea a principiilor şi a normelor standardelor contabile ca bază de referinţă. Această imagine se supune unor norme ca ipoteze, opţiuni şi convenţii de observare, măsurare şi sesizare a realului.

Cele patru clişee importante prin care este redată imaginea fidelă sunt: bilanţul privind poziţia financiară, contul de profit şi pierdere privind rezultatul obţinut, situaţia sau tabloul fluxurilor de trezorerie şi notele sau anexa la bilanţ, care conţine informaţii de completare la primele trei. Elementele modelate prin situaţiile financiare. Delimitări şi definiţii În măsura în care contabilitatea financiară are o fundamentare patrimonială, elementele calitative descrise în situaţiile financiare se bazează pe categoria juridică de patrimoniu.

Patrimoniul exprimă atât bunurile economice acumulate de o persoană fizică sau juridică averea, utilizarea resurselorcât şi drepturile şi obligaţiile subiectului de drept capital ca relaţie de proprietate sau resursele.

Totodată, avem în vedere că nu orice patrimoniu se delimitează şi formează obiect de studiu al contabilităţii. El devine obiect al reprezentării contabile numai în măsura în care valorile economice separate patrimonial sunt investite, adică folosite în activitatea economică pentru obţinerea de bunuri şi servicii supuse tranzacţiilor de vânzare- cumpărare sau în activităţile administrative şi cele social - culturale prin care se satisfac nevoi concrete şi raţionale ale societăţii.

Modelul contabil patrimonial sau principiul patrimonialităţii care implică ca valorile contabile să fie, în mod necesar, valori patrimoniale este din ce în ce mai mult contestat şi cunoaşte numeroase temperări. Manifestările îşi au sorgintea în 11 armonizarea internaţională şi normalizările anglo-saxone.

Activul şi pasivul patrimoniului, de asemenea, cheltuielile şi veniturile ca elemente componente ale situaţiei nete a patrimoniului sunt tot mai mult definite prin prisma categoriei de resurse controlate. Dreptul de proprietate, utilizat ca element de recunoaştere a tranzacţiilor şi evenimentelor în cadrul situaţiilor financiare este asociat uneori cu dreptul de utilizare.

În cadrul valorilor contabile, averea sau bogăţia nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a resurselor, chiar dacă sunt proprietatea altora. Şi totuşi, categoria de resurse controlate nu poate suplini coerenţa relaţiilor dintre drept şi contabilitate. Informaţiile contabile trebuie să dezvăluie substanţa economică a evenimentelor câștigați rapid 20 tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică.

Orice resursă controlată de între- prindere, provenită din evenimente sau tranzacţii petrecute la timpul trecut, trebuie să capete o formă juridică, iar dacă nu capătă o formă juridică, trebuie totuşi, raportată la elementul juridic pentru a fi recunoscute într-un fel sau altul. Sau, într-o altă perspectivă, resursa controlată atrasă în circuitul economic, în măsura în care este investită şi major pe opțiuni binare, devine patrimoniu.

Tratarea patrimoniului ca o categorie contabilă desuetă pierde din vedere trei adevăruri elementare, respectiv: a bunurile economice reprezintă prin substanţa lor resurse şi se bazează la rândul lor pe resurse. Aceste relaţii, prin conţinutul lor juridic, reprezintă drepturi de proprietate, iar din punct de vedere economic relaţii de utilizare.

Nu se poate vorbi de o prevalenţă a unei determinări asupra alteia. Aşa cum se arată în standard pentru ca informaţia să fie credibilă trebuie să reflecte substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică. Deci, nu prevalenţa unuia asupra altuia, ci convergenţa şi complementaritate.

În concepţia juridică, se apreciază că patrimoniul reprezintă un complex de elemente care personalizează, pe de o parte, bunurile economice ale unei entităţi şi, pe de altă parte, drepturile şi obligaţiile cu valoare economică ale aceleiaşi entităţi. Definirea patrimoniului, prin prisma categoriilor perechi — bunuri economice şi drepturi şi obligaţii — nu înseamnă un demers economic. În măsura în care sunt invocate drepturile şi obligaţiile ca relaţii de proprietate, deja bunurile economice sunt tratate din punct de vedere juridic.

În aceste condiţii, bunurile economice, drepturile şi obligaţiile sunt, în mod necesar, valori juridice. Potrivit concepţiei economice ar trebui instruirea opțiunilor binare q opton patrimoniul să se fundamenteze pe structura contabilă de valori economice deţinute şi controlate de către o entitate, persoană fizică sau juridică. Ca o concluzie instruirea opțiunilor binare q opton cele analizate mai sus, la timpul prezent, categoria juridică de patrimoniu nu poate fi abandonată din calitatea sa de structură generală în măsură să omogenizeze toate elementele reprezentate în situaţiile financiare.

Ceea ce instruirea opțiunilor binare q opton făcut este definirea sa în plan economic, respectiv ca o masă care valorizează în etalon monetar resursele şi utilizările de resurse controlate de către o entitate contabilă. Ceea ce trebuie făcut în cercetarea modelului contabil patrimonial reînvierea definiţiei unui drept contabil autonom, un drept care să acopere, într-o manieră prioritară, analiza substanţială în raport cu cea juridică.

Jocurile practicate, în acest demers, sunt la fel de bine jocuri de fond, dar şi jocuri de formă. Structurile calitative, proprii patrimoniului, reprezentate în situaţiile financiare, sunt cele de activ şi pasiv.

La programe pentru veniturile auto bitcoin se adaugă cele de cheltuieli graficul opțiunilor de tranzacționare venituri, asociate proceselor interne care modifică cantitativ şi calitativ masa patrimoniului.

Activul reprezintă bunurile economice ca elemente ale patrimoniului cu valoare pozitivă pentru întreprindere. Pasivul desemnează sursele de finanţare a activului ca elemente ale patrimo- niului cu valoare negativă pentru întreprindere. Masa elementelor de activ, este împărţită pe subdiviziuni, în raport de natura, modul de utilizare a bunurilor şi lichiditatea acestora.

Structurile care răspund la o asemenea cerinţă sunt cele de active imobilizate şi asimilate. La rândul lor, aceste active sunt grupate în subdiviziunile: imobilizări necor- porale cheltuieli de constituire, cercetare-dezvoltare, concesiuni, brevete şi alte valori similare, fondul comercialimobilizări corporale terenuri şi amenajări, mijloace fixe şi imobilizări financiare titluri de participare deţinute la societăţile în cadrul grupului, titluri sub formă de interese de participare, titluri deţinute ca imobilizări, creanţe imobilizate, depozite instruirea opțiunilor binare q opton cauţiuni.

Ele se diferen- ţiază în stocuri şi producţie în curs de execuţie, creanţe clienţi şi valori asimilate, debitori diverşi etctitluri de plasament sau investiţii financiare temporare titluri de plasament, acţiuni proprii, alte investiţii financiare temporare şi disponibilităţi băneşti instruirea opțiunilor binare q opton în conturile de la bancă şi în casierie, valori de încasat etc.

Pasivul, prin componenţa sa, evidenţiază natura şi modul de finanţare sau de susţinere, financiară a activului şi exigibilitatea surselor de finanţare.

Astfel, categoria de pasiv corespunzătoare finanţării proprii a activului, asigurată de proprietar ca investitor, este denumită capitaluri proprii. Ea se regăseşte sub forma capitalului social, primelor legate de capital, rezervelor, subvenţiilor pentru investiţii, dife-renţelor din reevaluare, provizioanelor reglementate, fondurilor proprii cu instruirea opțiunilor binare q opton determinat şi rezultatelor.

Finanţarea străină a activului, asigurată de terţe persoane în raport cu titularul de patrimoniu, se regăseşte în categoria de pasiv denumită datorii. În această situaţie se află creditele bancare şi de la alte instituţii de credit, împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, datoriile comerciale faţă de furnizori, datoriile 13 fiscale, salariale şi sociale, datoriile către asociaţi din operaţii de capital şi dividende şi alte datorii.

La cele două structuri se adaugă pasivele sub forma provizioanelor. Acestea reprezintă fonduri constituite pe calea prelevărilor din indicatori de opțiuni strategice în scopul finanţării acelor cheltuieli şi pierderi probabile în perioadele viitoare sau certe sau nedeterminate ca valoare.

Structurilor de activ şi de pasiv, prezentate mai sus, li se asociază valorile de regularizare de activ sub forma cheltuielilor înregistrate în avans, veniturile angajate se referă la creanţele înregistrate în exerciţiul în curs fiind exigibile posteriordiferenţele de activ din conversia creanţelor şi datoriilor în valută, primele privind rambursarea obligaţiunilor, precum şi valorile de regularizare pasiv compuse din veniturile înregistrate în avans, cheltuielile angajate datorii privind cheltuielile înregistrate în exerciţiul curent care vor fi plătite în cursul unui exer- ciţiu ulteriordiferenţele de pasiv din conversia creanţelor şi datoriilor în valută.

Structurile calitative prezentate mai înainte se inspiră şi se fundamentează în raport de prevederile Directivei a IV-a a Uniunii Europene relative la bilanţul patrimoniului şi la contul de profit şi pierdere. Totodată, aceeaşi Directivă, atunci când se ocupă de activul şi pasivul bilanţului, prevede unele alternative la componenţa structurilor de mai sus.

Astfel, cheltuielile de constituire, denumite cheltuieli de instalare, pot figura ca structură distinctă în raport cu imobilizările necorporale. De asemenea, conturile posturile de regularizare de activ pot fi incluse ca parte componentă a activelor circulante, după cum conturile posturile de regularizare de pasiv pot fi încadrate ca parte componentă a datoriilor.

Sau, plasamentele şi disponibilităţile băneşti sunt diferenţiate în două elemente distincte, valori mobiliare şi disponibil în bănci, disponibil în cont de cecuri poştale, în cecuri şi casă. Interes prezintă şi tratarea pierderii exerciţiului ca structură de activ, iar a beneficiului exerciţiului ca structură calitativă distinctă de capitalurile proprii.

Download Binary Options E Pe Bune Pamant

În definirea structurilor calitative de venituri şi cheltuieli, contabilitatea europeană, deci şi cea din ţara noastră, se apelează, de asemenea, la determinarea lor patrimonială. Astfel, veniturile desemnează, în expresie monetară, crearea sau obţinerea de bogăţie resurse pe perioada exerciţiului care are ca efect o creştere a situaţiei nete a patrimoniului, alta decât contribuţia proprietarului la capitalul propriu.

Cheltuielile constituie utilizarea sau consumul de bogăţie pe perioada exerciţiului care are ca efect diminuarea situaţiei nete a patrimoniului alta decât cea legată de rambursarea capitalului propriu. În contabilitatea financiară, două criterii pot fi folosite pentru delimitarea şi gruparea cheltuielilor şi veniturilor, natura şi destinaţia acestora.

Potrivit naturii lor, cheltuielile şi veniturile sunt grupate în funcţie de natura activităţilor exploa- tare, financiară, extraordinarănatura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite, cheltuieli cu impozitele şi taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare privind calamităţile şi alte evenimente similareşi instruirea opțiunilor binare q opton funcţie de natura rezultatelor în cazul veniturilor venituri din vânzări, venituri din producţia stocată, venituri din producţia de imo- bilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi şi alte venituri financiare, venituri extraordinare, subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare.

Veniturile, în raport de destinaţia lor, se grupează în: venituri din vânzări; alte venituri din exploatare; venituri financiare şi venituri extraordinare. În contabilitatea anglo-saxonă, aşa cum se desprinde din Cadrul contabil IASB, structurile calitative descrise în situaţiile financiare sunt cele de activ, datorii pasivcapital propriu şi rezultate sub formă de venituri şi cheltuieli.

Activul este o resursă controlată de întreprindere, provenită din evenimente trecute, de la care se aşteaptă beneficii viitoare în favoarea întreprinderii. Aceste beneficii reprezintă în fond avantaje economice sub formă de: producerea de bunuri şi servicii, schimbul activelor existente cu alte active, utilizarea pentru stingerea unei datorii, distribuţia proprietarilor întreprinderii.

Datoriile Pasivul se definesc instruirea opțiunilor binare q opton o obligaţie actuală a întreprinderii, prove- nită din evenimente din trecut, şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte pentru întreprindere un flux de resurse cu beneficii economice dinspre întreprindere.

Stingerea obligaţiei se poate realiza sub formă de: plata în numerar, transfer de alte active, prestarea de servicii, înlocuirea acelei obligaţii cu alta, conversia obligaţiei în capital propriu etc. Capitalul propriu reprezintă interesele reziduale ale proprietarilor inves- titorilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale. În definiţia veniturilor, aceeaşi sursă documentară face distincţie între veni- turile propriu-zise şi câştiguri.

În ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot sau nu să apară în cursul activităţilor curente ale întreprinderii. Exemplu, veniturile din vânzarea de active altele decât circulante şi câştigurile constatate sau nerealizate, cum sunt veniturile provenite din reevaluarea titlurilor de plasament şi acelea provenite din creşterea valorii activelor pe termen lung. Câştigurile sunt evidenţiate şi reprezentate, de regulă, la valoarea netă, fără a trece prin relaţia de compensare dintre venituri şi cheltuieli.